Harris și ferma lui naturală
O poveste despre Harris și ferma sa
Odată, cândva, la poalele muntelui Odihnă Veșnică, era un sat pe nume Makuna, în care trăia un trib antic de pitici. Și în vârful muntelui trăia un bătrân vesel, pe nume Harris, care avea o fermă naturală. Harris lucra din greu.
— Rabada dada, ja barabara, buu-buu! — Ăm, ăsta nu-i Harris. Am zis că lucra din greu, nu că era leneș.
Așa. El e Harris, un pitic vesel și amuzant, care își iubește ferma. Fetele din Makuna oferă fructe și legume proaspete și gustoase întregului sat. Fructele și legumele sale erau întotdeauna proaspete, iar Harris le vindea celor din sat la un preț foarte mic.
— Legumele astea sunt foarte proaspete! Cred că fructele și legumele lui sunt magice! — Da! Și e foarte de treabă. Nu încearcă să păcălească oamenii și să profite, spre deosebire de vecinul lui, Jonas, care își vinde legumele de trei ori mai scump.
Jonas, vecinul lacom
— A, da. Am uitat de Jonas. Pe cât de bun e Harris, pe atât de rău e Jonas.
Un om lacom și mizerabil. Jonas avea singura fermă naturală din satul Makuna și profita la maximum de asta. Până la deschiderea magazinului lui Harris, sătenii n-aveau de ales. Nimeni n-a mai putut cumpăra de la Jonas, toți s-au dus la Harris.
— Cât costă merele? — Două mere, patru monede de argint. — Ah! Glumești! Haide, Rico, să mergem să luăm de la Harris!
— Dacă lucrurile continuă așa, va trebui să-mi caut o meserie nouă. Mă întreb cum de fructele și legumele lui Harris sunt atât de proaspete tot timpul și cum de cresc atât de repede.
— Nu, frate Jonas! Nimeni nu-ți cumpără produsele. Se strică dacă stau așa pe tarabă. De ce nu donezi câteva unui sărac ca mine? Mi-e foarte foame, n-am mâncat nimic de două zile. — Uș! Pleacă! Eu nu dau pe degeaba!
Generozitatea lui Harris
Spre deosebire de Jonas, Harris le dădea de zor săracilor care trăiau pe lângă cabana lui din recolta sa.
— Poftim, Ronnie! Ia câteva legume în plus ca să-ți poți hrăni familia. Dacă mai ai nevoie, vino la mine! — Ești într-adevăr un înger pe pământ! Domnul să te binecuvânteze!
Secretul fermei lui Harris
Însă sătenii nu știau că secretul din spatele fructelor și legumelor proaspete ale fermei lui Harris erau cele trei ajutoare ale sale: Tom, Brock și Zak. Roua muntelui, împreună cu îngrășămintele lor speciale, făceau ca produsele să fie tot timpul proaspete.
Dar asta nu era de ajuns. Pe timpul nopții, sub clar de lună, ei cântau și dansau pentru ca puieții fermei să crească repede.
— Bătrânul Harris avea o fermă, ia-ia-ia-o! Cântă și dansează ca să crească puieții, ia-ia-ia-o!
Plecarea lui Harris și planul lui Jonas
Într-o zi, Harris a primit o veste bună, cum că fiica sa căsătorită, care trăia departe de el, născuse o fată. Bucuros peste măsură la auzirea veștii că a devenit bunic, Harris a hotărât să meargă în vizită la fiica sa.
Le-a cerut sătenilor să aibă grijă de ferma sa și să culeagă legumele și fructele când aveau nevoie.
— Salut-o pe fiica ta din partea noastră!
În timp ce sătenii își luau rămas bun de la Harris, Jonas era și el acolo, gândindu-se cum să-i distrugă ferma lui Harris.
— Acum că Harris a plecat, este șansa perfectă să-i distrug ferma. Sătenii nu vor avea de ales și vor cumpăra de la mine. Trebuie doar să mă gândesc cum s-o fac.
Sătenii au început să mănânce fructele și legumele proaspete din ferma lui Harris și nu le-a fost niciodată rău. Cu toții erau fericiți, mai puțin Jonas.
— Ah, oamenii tot nu cumpără de la mine fructe, chiar dacă acestea sunt din ferma lui Harris. Trebuie să iau măsuri la noapte.
Jonas s-a dus la un oracol ca să găsească o soluție.
Oracolul și doctorul ciudat
— Bună, Jonas. Cauți soluții la problemele tale grave? — Da, vreau să-i distrug ferma vecinului meu. Îmi strică afacerea. — Trebuie să mergi la cealaltă persoană a cărei afacere a fost afectată. Hm. — Cine e acea persoană? Spune-mi, te rog! — Se numește doctorul ciudat. Doctorul foarte ciudat. El are ierburile perfecte pentru ceea ce-ți trebuie ție. Și apoi, să știi, în curând va ploua cu fructe și legume pentru tine. — O, mulțumesc!
Jonas s-a dus la doctor și a pus la cale un plan malefic.
— Hei, care-i treaba, doctore? — Nu-mi vine să cred! Un pacient, în sfârșit! — Spune-mi, Jonas, ce durere te aduce la mine? — N-am venit doar cu o durere. — Dar pentru ce ai venit? — Un mod prin care să ne refacem afacerile. — Aha! La ce anume te gândești?
— Vom lua ierburi magice de ale tale și la noapte, când micii minioni ai lui Harris se vor culca, vom împrăștia ierburile pe câmpurile lui și vom distruge recoltele!
Planul malefic al lui Jonas
În noaptea aceea, când întregul sat dormea, Jonas s-a furișat în ferma lui Harris și a împrăștiat ierburile magice peste tot.
— Hehehe! Acum sătenii nu vor avea de ales și vor cumpăra de la mine!
Dezastrul și disperarea
A doua zi de dimineață, când sătenii au venit ca să culeagă legumele și fructele, în loc de ferma naturală, au găsit un câmp gol.
— Ce s-a întâmplat cu recoltele? — Au fost distruse! — Ce facem acum? Cum ne vom hrăni?
Neavând de ales, sătenii au fost nevoiți să-și cumpere produsele de la Jonas la un preț de trei ori mai mare.
Întoarcerea lui Harris și o nouă speranță
Când Harris s-a întors de la fiica sa, i s-a rupt inima când a văzut un câmp neroditor în locul fermei sale naturale.
— Dar am pus îngrășământ în fiecare zi! Am udat pământul în mod regulat! Și am și cântat! — Dar n-a ieșit nimic! Ce o să mai facem?
— Stați liniștiți! Am eu ceva. Am un îngrășământ magic de la ferma fiicei mele. Se spune că readuce la viață câmpurile neroditoare și face ca recoltele să fie și mai bogate. — Perfect!
Și prin urmare, Tom, Brock și Zak au împrăștiat îngrășământul pe câmp și l-au udat.
— Asta trebuie să funcționeze!
Imediat ce au terminat de udat solul fertilizat, îngrășământul magic al ierburilor magice din pământ s-au amestecat, făcând ca pământul să se cutremure puternic.
Miracolul și revelația
— O, nu! Cutremur! Alergați să vă salvați! Aaa! Fugiți! Fugiți! Nu plecați! Stați!
Sătenii au început să fugă spre cabanele lor. În haosul și panica aceea, s-a auzit un zgomot puternic venind din munte. Și în timp ce sătenii priveau uimiți, din vârful muntelui au început să cadă fructe și legume.
— O, plouă cu fructe și legume! — Uau! Se pare că oracolul a avut dreptate! — Da, să le culegem!
În curând, sătenilor nu le mai era frică. Toți se apucaseră să culeagă fructele și legumele care cădeau din cer.
— Ce gust proaspăt au! Parcă-s din ferma lui Harris! — E o minune!
Și Jonas a venit repede, ca ceilalți săteni, și a început să culeagă fructele și legumele.
— Asta îmi va acoperi pierderile. Ia să gust să văd de ce-s așa speciale fructele astea.
Însă destinul avea altceva pregătit pentru Jonas. Când a mușcat, fructul s-a transformat în nisip.
— Ah! Dar ce se întâmplă?
Jonas a luat alt fruct din care să muște.
— Dă-mi-l mie! Nu e bun de nimic. Se transformă în nisip.
Ronnie a mușcat din măr și nu s-a întâmplat nimic.
— Mie mi se pare foarte bun. — Ce? De ce se transformă în nisip când gust eu?
Lecția lui Jonas
Și atunci Ronnie s-a transformat în oracol.
— Cine? Cine ești tu? — Sunt îngerul norocului, Fericirea. Și când te-am văzut ultima oară, mi-ai zis că voiai să distrugi ferma vecinului tău. Am vrut să vezi că dacă-ți dorești să i se întâmple ceva rău cuiva, răul se va întoarce împotriva ta.
Așa că trebuie să fii întotdeauna bun și să faci fapte bune. Și binele se va întoarce la tine.
Jonas era foarte rușinat de comportamentul său și a vrut să-și ceară scuze pentru greșelile sale. S-a dus imediat la Harris, care era la ferma sa.
O nouă colaborare
— Harris, a fost un vecin necinstit și un prieten groaznic. Eu ți-am otrăvit grădina. Am venit să-ți cer iertare și să te întreb dacă ai vrea să lucrăm împreună și să vindem fructele și legumele. — E în regulă, prietene, eu te iert. Ești un om foarte, foarte bun. Te-am judecat greșit. A venit timpul să ne apucăm de treabă, ce spui?
Și prin urmare, acum Jonas și Harris aveau de două ori mai mult teren pe care să-și crească recoltele și, împreună cu Tom, Brock și Zak, au cântat și dansat și și-au vândut produsele oamenilor din sat.
— Bătrânul Harris avea o fermă, ia-ia-ia-o! Cântă și dansează ca să crească puieții, ia-ia-ia-o!
