Iepurele și porcul spinos

Iepurele și porcul spinos

Povești Populare5 min de citit0 vizualizări9:43

Iepurele și porcul spinos

Începutul poveștii

Odată ca niciodată, lângă un câmp de napi, trăia o familie de porci spinoși. Mama și tata au fost nevoiți să plece, așa că acum, cei doi frați gemeni erau singurei.


Supa fără ingredientul secret

— Îi mai trebuie un pic de... — Îi mai trebuie un pic de... — Îi mai trebuie un pic de...

— Spune o dată! Ce mai trebuie în supa aia? — Îi mai trebuie un pic de...

— Știi ce? Nu mai suport asta. Am să merg la o plimbare, până tu îți dai seama ce mai trebuie în supă. Și sunt foarte flămând, așa că sper că o să te descurci.

— Chiar nu-mi dau seama. Care e ingredientul secret al mamei? Nu-mi amintesc deloc.

— Ar fi trebuit să iei rețeta. — Am luat-o, dar am pierdut-o. Tu de ce n-ai luat-o? — Am luat-o! Dar am pierdut-o. Tu de ce n-ai luat-o? Eu am plecat de aici.

— Ah, mami, mi-e dor de tine. Să te întorci curând. — Mai iau un nap, bine? Pentru salată. — Bine.


Întâlnirea cu iepurele

Așa că porcușorul spinos și-a lăsat fratele gătind și a plecat să mai scoată un nap. Lângă grădina de napi era una de varză, unde venise să locuiască un iepure de câteva zile.

— Bună, domnule iepure! Sunteți nou pe aici? — Ce-ți pasă ție, micuțule?

— Ce amuzant! Ce haios! — Ce amuzant! Ce haios!

— Hei! De ce ai făcut asta? — A, micuțu-i supărat!

— Ești așa distractiv, micuțule! Ce-mi place! — Hei, termină! Care e problema ta? — Niciuna! Îmi fac griji pentru problema ta!

— Ce vrei să spui? — Picioarele tale! Tu apuci să umbli sau cazi mereu și te rostogolești ca o minge cu țepi? Trebuie să fie dificil, nu? Să trăiești cu picioarele astea, domnule micuț cu țepi ce ești?

— Bine, ajunge, uriașule! — Săracul de tine! Nimic nu poți să faci pe scobitoarele astea pe care le numești picioare! Chiar ai încercat să mă lovești cu ele! Cel mai comic lucru din lume!

— Poate nu sunt capabil să te lovesc, dar pun pariu că te pot întrece într-o cursă. — Poftim? Tu mă provoci la o întrecere? Serios, micuțule?

— Da. Ți-e frică? — A fost o glumă bună! Trebuie să recunosc. — Deci, chiar ți-e frică?

— Ești nebun? Mie să-mi fie frică de tine? Aș putea învinge o sută ca tine într-o clipă! Așa! — Vezi? — A fost bine, dar nu destul de repede.

— De ce nu exersezi tu, iar eu merg acasă să iau prânzul. Apoi ne întrecem de la copacul ăsta, de la marginea asta a câmpului până la ăla de la capătul câmpului. — Poftim? — Ne vedem în jumătate de oră. Numai bine.


Planul porcului spinos

— Îi mai trebuie un pic de... — Iar am făcut asta? — Ai adus napul pentru salată? Ce mai trebuie în supă? — Lasă supa! Trebuie să câștig o întrecere! — Poftim?

Și porcul spinos i-a spus fratelui său geamăn tot ce s-a întâmplat între el și iepure.

— Iepurele e rău. Dar cum ai să câștigi tu cursa? — Am un plan.

Porcul spinos s-a gândit la un plan.


Cursa

O jumătate de oră mai târziu, cum au hotărât, porcul spinos și iepurele s-au întâlnit la copac.

— Văd că ești punctual! Îmi place asta. — Ești conștient că asta e o cursă de alergare între mine, un iepure și tu, un micuț porc spinos?

— Bine atunci! Tu iei brazda asta, iar eu iau pe asta. Stai pe poziție! — Tu dai startul. — Hei, locuri! Iepurele! Micuțul porc spinos! Fiți gata! Iepurele, micuțul porc spinos! Fiți gata! Și start!

— Crede că mă poate întrece? Nebunul! Dar nu-l văd nicăieri. — Mă căutai pe mine? — Tu ai ajuns deja? Credeam că ești rapid. Ce ți-a luat atât? — E imposibil! Ne mai întrecem o dată!

— Bine! — În sfârșit ai ajuns! Îmi făceam griji! — Nu poate fi adevărat! Ne mai întrecem o dată!

— Ești din ce în ce mai încet. Poate ar trebui să te antrenezi mai mult. — Acum văd doi porci spinoși. Ce se întâmplă cu mine?

— Tu ai spus că poți să învingi o sută ca noi și totuși ai pierdut în fața noastră, doar doi. — Voi sunteți gemeni? — Așa e!

— Dar ați trișat! — Ne pare rău, dar și tu ai fost rău, știi?

— Ai picioare mai puternice, mergi mai rapid, dar se pare că noi avem voință mai puternică și mai multă minte. — Poftim! Ia asta! — Ne pare rău.

— Stai! Asta e din câmpul meu. Și-mi pare și mie rău. Voi doi îmi veți fi buni prieteni. Promit să nu mai fiu rău niciodată. — Și noi promitem. — Și noi promitem.


Ingredientul secret și prietenia

— Mmm! De asta a avut nevoie tot timpul! Varză! Ingredientul secret al mamei e varza! Ce bun! — Ingredientul secret al mamei e varza? — Ingredientul secret al mamei e varza?

Și astfel, cei trei au devenit prieteni buni. Fiecare dintre noi e priceput la unele lucruri, iar la altele mai puțin priceput. Așa că nu trebuie să fim nici egoiști vizavi de talentele noastre, nici triști vizavi de slăbiciunile noastre.