Oglinda Magică
Odată ca niciodată, pe frumoasele străzi din Granada, se discuta un singur subiect.
— O, ce întristare! Un așa bărbat frumos și inel nu are? — O, vai! Nu-și va alege nicicând soția? Nu merită nicio femeie din Granada? — Spune-mi, dragule, va fi singur toată viața?
— Nu, nu! Nu spune asemenea cuvinte, căci el merită o parteneră și noi o regină. — Să ne rugăm cu toții pentru frumosul nostru rege și credeți-mă, frumoasa lui mireasă o să vină. — Regele nostru e un om generos. Sunt sigură că așteaptă femeia potrivită. — Dar cine e femeia potrivită pentru regele nostru?
Asta era, într-adevăr, întrebarea care îi neliniștea pe toți din Granada.
Căutarea Reginei Perfecte
— Majestate, orice femeie ar fi norocoasă să te aibă mire. — Nu vreau o femeie norocoasă. Femeia cu care mă voi căsători va fi regina Granadei. Trebuie să fie un caracter puternic. Trebuie să aibă destulă dragoste pentru ea însăși și pentru întregul meu regat. Trebuie să fie iertătoare și prietenoasă.
— Dar, Majestate, cum vom ști dacă femeia are toate aceste calități? — A, asta e problema. Mă voi căsători cu o femeie care nu are niciun punct negru pe inimă.
— Am putea cere un raport medical? — Poftim, Duncan? Nu mă refer la puncte negre reale. Vreau să spun că trebuie să aibă o inimă curată. — Desigur, știam asta.
— Ne-ar trebui ceva magic care să ne ajute în sensul ăsta. Regele era într-adevăr tulburat. — Ne-ar trebui ceva, ceva magic care să ne ajute în sensul ăsta.
Oglinda Magică: Testul Inimii
S-a hotărât și l-a chemat pe frizerul său de încredere, Emilio, a doua zi la palat.
— Emilio, am nevoie de ajutorul tău.
— Spune-mi, Emilio, ce se întâmplă cu un regat care nu are o regină? — De ce se întreabă așa ceva, doamnă? — Păi, de ce să nu întreb? Regele nostru e departe de a-și alege o soție de unul singur. — Ei, da, alegerea unei soții pentru regele o să fie problemă pentru mine.
— Ce vrei să spui? — Ei, după ce am așteptat împreună ani de zile, regele a decis în sfârșit să folosească o oglindă magică. — O oglindă magică? — Da, vedeți voi, eu am o oglindă magică pe care am găsit-o demult într-o peșteră. Doar regele știa de ea și el mi-a încredințat-o în toți anii aceștia. Acum vrea să o folosesc ca să-l ajut să-și găsească mireasa perfectă. — O să-ți arate cine e mireasa și unde e ea acum? — Îți arată viitorul? — Nu, nimic din toate acestea. Ce face e să arate adevăratul caracter al celui care se uită în oglindă. Dacă inima ta nu e curată, atunci, de îndată ce te uiți în oglindă, pe fața ta se vor vedea puncte negre. Regele a hotărât să se căsătorească cu femeia perfectă, singura care se va uita în oglinda magică fără să aibă puncte negre.
Frica de Adevăr
— Deci, doar femeile bogate și educate se pot uita în ea, nu? — Nu există niciun criteriu care să decidă cine să se uite în oglindă. Singura condiție e ca femeia să se uite în oglindă.
Vestea s-a dus ca focul de iute. În fiecare zi, femeile se adunau în fața salonului frizerului, doar să vadă care femeie îndrăznește să se uite în oglinda magică.
Zilele treceau și totuși nu intra nimeni. Femeile începură să aibă părul din ce în ce mai lung, doar ca să evite să meargă la frizer. Tații din Granada nu erau mulțumiți de fetele lor.
Refuzul Femeilor
— Fiona, tu de ce nu cerci? — Și să am puncte pe fața mea frumoasă? Nu se poate, tată! — Deci nu crezi că ai o inimă curată? — Nu. Adică, da. Adică, oh, tată! M-am hotărât, de fapt, să nu mă mărit niciodată. — Poftim? — Exact! O să trăiesc cu tine toată viața mea. Oh, te iubesc, tată!
Surprinzător, Fiona nu era singura care să se hotărască brusc să nu se mărite niciodată. Femeile din Granada preferau să rămână singure toată viața, decât să facă testul măritișului cu regele. Unele femei, de fapt, erau atât de speriate, încât refuzau să se uite chiar și în propria lor oglindă.
— A! Frica punctelor negre nu s-a oprit acolo. Se spune că unele femei nu mai voiau să folosească lingura, de frică să nu-și vadă din greșeală reflexia în lingură. — A! Mai bine mănânc cu mâna. — Dar, doamnă, ăștia sunt tăiței. — Oh, ce contează? Ador să mănânc tăiței cu mâna. Privește-mă!
Cum nicio femeie nu intra în salonul frizerului, el tundea acum doar bărbați.
— Spune-mi, nicio femeie n-a îndrăznit să se uite în oglindă? — Nu, domnule. — Îngrozitor. Cât timp ar trebui să nu mă însor? — Ce? Dar tu de ce să nu te însori? — Păi, chiar și eu aș vrea să mă însor cu o femeie perfectă. — E îngrozitor. Calitățile acestea sunt atât de greu de găsit. Nu voi găsi niciodată o mireasă?
Înțelepciunea Ciobanului
— Majestate, există o femeie pe care o cunosc. Ea sigur nu se va feri să se uite în oglinda magică, dar ea e o... — Cine? Spune-mi! — Ciobanită. — Emilio, ți-ai pierdut mințile? O ciobăniță să fie regina Granadei? Cum îndrăznești? — De ce nu poate fi o ciobăniță regină? Dacă are calitățile necesare unei regine, atunci faptul că s-a născut într-o familie de ciobani n-ar trebui să fie un obstacol. Ține minte, Duncan, adevărații conducători au adesea origini modeste. Emilio, du-te după ea și adu-o la mine.
Sosirea Ciobanitei
Ziua aceea, când ciobănița urma să fie adusă la palat, a fost cea mai așteptată în Granada. Toată lumea aflase vestea și cu toții s-au adunat la palat. Șoapte de îndoială se auzeau peste tot.
— Cum să se însoare cu o ciobăniță? Mă întreb ce o să se întâmple. Cum adică, ciobăniță?
Ciobănița a intrat cu precauție. Era speriată și emoționată să vadă atâția oameni adunați la palat.
— Te rog, nu-ți face griji, doamna mea. Spune-mi, nu ți-e frică să te uiți în oglinda magică? Ești conștientă ce ți se va întâmpla dacă ai făcut greșeli în trecut și nu ai inima curată? Pe fața ta vor fi puncte.
Curajul și Adevărul Inimii
— Înțeleg, Majestate. Dar eu cred că e pur și simplu omenește să faci greșeli. Cu toții facem greșeli. Sunt sigură că am făcut multe greșeli și am luat multe decizii proaste. Dar eu am învățat din greșelile mele. Încă învăț și o să învăț întotdeauna. Nu mi-e rușine de defectele mele. Le accept. Mă fac mai puternică.
Spunând asta, ciobănița a făcut o plecăciune în fața regelui și s-a îndreptat spre oglindă. Toată lumea privea și a fost cuprinsă de uimire. Ochii albaștri și pielea albă a ciobăniței arătau absolut perfect în oglindă. Ea s-a apropiat de rege și a observat că el o privea cu dragoste.
Regina Granadei
— Granada și-a găsit regina. — Granada și-a găsit regina!
În palat era bucurie, dar atunci s-a auzit o voce stridentă.
— Ia stai așa! Cer să văd oglinda chiar acum! Pot dovedi că n-a avut nici pic de magie în ea! E o minciună! — Târgul e târg. Am dat tuturor ocazia de a se uita în oglindă. Dar niciuna dintre voi nu a avut încredere suficient în sine să o facă. Dacă oglinda are sau nu puteri magice nu mai contează acum. Trebuia să te uiți în oglindă când ai avut ocazia.
— Ai dreptate, Majestate. Îmi cer iertare în numele fiicei mele. — Regina mea, n-am să uit niciodată ce ai spus. N-ar trebui să ne ascundem greșelile, trebuie să ni le acceptăm și să învățăm din ele. Odată ce ne-am iertat pe noi înșine, putem accepta ușor și greșelile altora și să iertăm. Doar atunci vom avea inima curată. Iar inima ta e cu adevărat cea mai curată dintre toate. Granada e onorată să te aibă regină.
Regele era fericit că și-a găsit mireasa perfectă. Nunta a fost una dintre cele mai fastuoase văzute în Granada. Oamenii au dansat și s-au bucurat că au găsit o regină atât de puternică și de generoasă.
Morala Poveștii
Cât despre oglinda magică, nimeni nu va ști vreodată dacă avea cu adevărat magie sau nu în ea, căci cea mai bună magie stă chiar în inima noastră.
Sfârșit.
