Omul care a cunoscut în sfârșit frica
Triton cel neînfricat
Odată, cândva, trăia un tânăr curajos și neînfricat pe nume Triton. În ținutul Strogard, curajul era des întâlnit, însă Triton nu cunoștea cuvântul frică. Unii ar zice că asta era nechibzuință, alții că era nesocoteală. Dar băiatul chiar nu știa ce e aceea frică.
— O, Triton, ești foarte curajos! Chiar nu ți-e frică niciodată? — Ah, ce-i aia? — Frică! Când te sperie ceva și ești, știi cum, speriat. — Eh? Probabil e ciudat să simți așa ceva. O să caut. În fine, o zi bună. — O zi bună!
Având în vedere că toți menționau frica, Triton a devenit foarte curios. A hotărât să cutreiere lumea în căutarea fricii. A mers ore întregi până a găsit un om sărac care stătea în pădure și plângea.
— O, bunule om, ajută-mă, te rog! Familia mea, toți au fost luați ostatici de dragonul acela nemilos care trăiește lângă peșteră. Ajută-ne, te rog! — Sigur, te voi ajuta! Îl voi învinge pe dragon și îți voi elibera familia.
Lupta cu dragonul
A fugit spre peșteră fără să se oprească. Când a ajuns acolo, a văzut un dragon nemaipomenit care stătea lângă familia omului sărac.
— Ha! Băiete necuzetat! Ai venit aici ca să fii mâncat! — Am venit ca să-i eliberez pe ostaticii tăi. — Ce? Ia încearcă! Ha! Ha!
Triton a alergat spre un copac din apropiere și a rupt un vrej. Din el a făcut un lasou și l-a aruncat pe capul dragonului, prinzându-l de gură. A tras de alt vrej și s-a aruncat pe dragon, sărind pe spatele acestuia.
— Aha! Acum ești al meu! Haide! Așa, zboară!
Triton a sărit de pe spatele dragonului și a aterizat în fața omului care era acum cu familia sa. Dragonul s-a înălțat spre cer.
— Mulțumesc, domnule! Mi-ai salvat familia! Eu sunt Arzan și îți sunt foarte recunoscător. — Cu plăcere, domnule. — Nu ți-a fost frică când te-ai înfruntat cu mărețul dragon? — Ar fi trebuit să-mi fie frică? Am simțit doar un val de adrenalină prin vene. Caut și eu această frică, dar n-o găsesc.
Oracolul și brățara destinului
— Foarte departe de aici, în orașul pe nume Drephar, e un oracol care are răspunsul la ceea ce cauți. Du-te acolo. Dă-i brățara aceasta și vei găsi ceea ce cauți. — Mulțumesc!
Triton și-a continuat călătoria în căutarea fricii. A mers și a tot mers prin păduri dese, prin deșerturi înfierbântate și prin friguri necruțătoare, până când, într-o zi, a ajuns într-un orășel pe nume Drephar. După cum i s-a zis, s-a dus la oracol. Când a intrat, a văzut un om misterios cu o glugă pe cap care stătea în fața unui glob magic.
— Bună, Triton, te așteptam! — Dar de unde știi cum mă numesc? — Triton neînfricatul, așa ți se zice. Am auzit multe legende despre lupta ta legendară cu mărețul dragon. — Am călătorit peste tot, căutând lucrul ăsta căruia oamenii îi zic frică. Spune-mi, înțeleptule, unde pot găsi frica asta? — Hmm, întrebare interesantă. Dar ce voi primi dacă îți voi spune răspunsul întrebării tale? — Singurul lucru pe care îl am este această brățară. — Aha! Brățara fermecată a destinului! Fantastic! Aceasta e o brățară magică care mai are o pereche. Adu-mi pe cealaltă și vei găsi frica. Du-te la ocean și înoată până la fundul oceanului. Acolo vei găsi brățara și sentimentul fricii. — Asta-i tot? Ha ha ha ha ha!
Adâncurile oceanului
Triton s-a dus la malul oceanului și a sărit în apă. Când a ajuns acolo, a găsit o navă lovită de un mic iceberg care se scufunda încetul cu încetul.
— Ajutor! Ajutor! Să mă ajute cineva! — Trebuie să-l ajut!
Triton a sărit în apa rece ca gheața și plină de rechini și a început să înoate spre navă. Când a ajuns la ea, a fost tras în jos de curenți extrem de puternici.
— Dar ce...?
Când a ajuns la fundul oceanului, a văzut o sirenă care ținea câte un lanț în fiecare mână. Cu unul trăgea nava, iar cu celălalt pe el. Pe mâna ei era brățara. Brățara fermecată a destinului. Triton a tras sirena spre el și a înfășurat-o cu lanțul.
— Aaa!
Apoi i-a luat sirenei brățara și a înotat de-apoi spre țărm.
— Ah, ah, ah, uf, uf. Am luat-o.
Regele și succesiunea
S-a întors la cortul oracolului, dar acolo nu era nimeni. Supărat și dezamăgit că tot n-a găsit frica, s-a dus spre oraș, unde a auzit clopotele regelui bătând de două ori.
— Scuze, domnule, dar de ce bat clopotele? — Regele din Drephar a renunțat la tron. La cea de-a treia bătaie, Phoenix-ul va fi eliberat. Acela care îl va alege va fi dus în palatul regelui. Stai să vezi ce se întâmplă! Ai să vezi clopotele bătând în curând.
După câteva momente, clopotele au bătut iar. În timp ce oamenii regatului așteptau, un Phoenix superb s-a înălțat în aer dintr-un foc.
— Uau! Ce creatură fantastică!
Phoenix-ul a zburat direct la Triton, care a rămas șocat. Într-o secundă, cei doi au dispărut în înaltul cerului. Phoenix-ul l-a dus pe Triton la curtea regelui din Drephar.
— Bine ai venit! — Majestate, dumneata ești cel pe care l-am salvat în pădure? — Da, Triton. Căutam demult un urmaș la tronul meu, dar nimeni nu merita. Aveam nevoie de un om puternic, curajos și neînfricat. Un rege are mare nevoie de aceste calități. Și tu le ai pe toate, Triton. Poftim! — Adică, în tot timpul ăsta eu am fost testat? Dragonul, oceanul adânc, sirena înfricoșătoare, toate au fost niște încercări? — Da. Și te-ai descurcat de minune. De asta tu vei fi urmașul meu. — Dar, dar, dacă nu voi putea face oamenii fericiți?
În momentul acela, pentru prima oară a început să simtă frica.
— Dar dacă nu mă descurc? Dacă dau greș? Ce, ce-i asta ce simt? E, asta este frica? — Triton, ești un om cinstit cu inimă de leu. Sunt sigur că vei fi un rege minunat, dacă vei accepta. Nu lăsa frica să te cuprindă, permite-i să te ghideze. Învață de la ea. — Mulțumesc, rege Arzan. Accept foarte umil oferta ta.
Concluzie
Și astfel, Triton a devenit regele din Drephar și a continuat să conducă regatul ca un rege măreț, iubit de toți și cu frica de-a dreapta sa.
— Trăiască regele Triton! — Trăiască regele Triton!
Iar legendele despre regele Triton cel neînfricat au fost zise din generație în generație, căci poporul din Drephar nu mai avusese un rege atât de neînfricat, bun și curajos.
Frica nu este o slăbiciune, ci o forță care ne poate ghida și învăța, atâta timp cât nu o lăsăm să ne copleșească.
Sfârșit.
