Orașul Ivory
Prințul Marco și Misiunea Sa
Odată ca niciodată, în marele regat Palasia, trăia un prinț pe nume Marco. Acesta era un bărbat foarte arătos, însă era foarte emoțional, nu gândea rațional și logic.
Când prințul a împlinit 21 de ani, regele l-a chemat la el.
— Fiule, ai 21 de ani acum, deci e timpul să afli despre vecinii noștri. — Vecinii noștri? — Da, un regat la fel de pașnic ca celălalt din vecinătate. Prin urmare, am hotărât să mergi în regatul orașului Ivory și să afli tot ce se petrece acolo. Da, asta este. — O vacanță? Fantastic! — Asta nu-i vacanță. Trebuie să te duci acolo ca un om din popor și nimeni nu trebuie să știe cine ești. Vei fi însoțit de fiul ministrului Dan, Sam. — O, minunat! Eu și cel mai bun prieten al meu, pregătiți să mergem într-o misiune super secretă! Piu, piu!
Zicând acest lucru, prințul Marco a plecat. Regele a oftat.
— O, mă întreb care-i destinul fiului meu.
Călătoria și Întâlnirea Misterioasă
A doua zi, prințul Marco și fiul ministrului, Sam, au plecat spre regatul orașului Ivory. Au călătorit zile întregi prin jungle, peste râuri și prin orașe. Într-un final, au ajuns la o junglă deasă, semn că începea regatul orașului Ivory.
— Sunt foarte obosit. Vreau să mă odihnesc puțin. — Sigur, prietene. Oricum suntem deja în orașul Ivory. O pauză pentru odihnă și pentru ceva de băut nu ne va încurca. De ce ai zice să te duci tu și ne aduci apă de la râu? Eu mă voi ocupa de mâncare.
Prințul Marco a dat din cap și a plecat. Când Marco a ajuns la pârâu, a lăsat plosca jos și s-a aplecat ca să bea el niște apă. Însă când era pe cale să facă asta, a văzut în reflexia apei o față atât de frumoasă încât a rămas vrăjit.
— Cine? Cine ești?
Descoperirea Legendei
Între timp Sam, care pregătise mâncarea, începea să se întrebe unde-i prietenul său.
— De ce durează atât de mult? O! Marco! Marco!
Repede, Sam a fugit spre râu, unde l-a găsit pe prietenul său pe jos, inconștient.
— Marco!
Tresărind, Marco a deschis ochii și s-a ridicat imediat.
— Ce? Ce s-a întâmplat? Unde a dispărut domnița frumoasă? — Cine?
Marco i-a explicat lui Sam ce s-a întâmplat.
— I-am văzut reflexia în apă și imediat ce am vrut s-o ating, am auzit un țipăt puternic. Era de parcă, de parcă era vrăjitoare.
Sam a înțeles dintr-o dată ce s-a întâmplat.
— Deci chiar e adevărat? — Ce? Despre ce vorbești? — Prietene, prințule, cred că tu ești alesul. — Ce sunt? — Vezi tu, legenda zice că prințesa orașului Ivory, prințesa Gulizer, a fost răpită de o vrăjitoare care i-a luat locul în regat. Însă, să știi că nimeni nu știa sigur, căci prințesa vorbea, arăta și se comporta exact la fel. Nici cei mai buni pustnici și nici zânele nu-și puteau da bine seama. — Poate a fost doar un zvon. — Ei bine, se pare că asta au crezut și regele și regina și n-au făcut nimic. Iar în câțiva ani, nimeni nu mai vorbea despre asta, până când au uitat cu toții. Până când... — Până când ce? — Până când s-a întâmplat ce s-a întâmplat azi.
Planul lui Sam
Sam i-a explicat prințului Marco despre cum legenda spune că într-o zi, un prinț îmbrăcat ca un om din popor va veni în regatul orașului Ivory și doar ochii lui vor putea vedea prințesa și doar urechile lui vor putea auzi țipătul vrăjitoarei.
— Dacă ăsta e adevărul, atunci, atunci trebuie să mergem repede la regele din orașul Ivory și să-i zicem adevărul. — O, nu, nu, nu așa repede, prințul meu. Trebuie să gândim logic. Am un plan.
Și conform planului, Sam și prințul Mila s-au dus la o casă din orașul Ivory, unde locuia o doamnă pe nume bătrâna Rachet. Bătrâna Rachet era o femeie foarte lacomă, iar Sam auzise despre ea de la un prieten de-ai săi, care vizitase orașul Ivory cu câțiva ani în urmă. Sam a bătut la ușă și bătrâna Rachet a ieșit.
— Da? — Eu și prietenul meu venim dintr-un regat îndepărtat și vom sta aici, în orașul Ivory, timp de două zile. Ne puteți adăposti aici? Vă vom plăti bine. — Vai! Demult n-am mai văzut atâtea bancnote adunate la un loc. Intrați! Simțiți-vă ca acasă!
Vrăjitoarea Deghizată
Mai târziu, când le dădea mâncare prințului Marco și lui Sam, bătrâna Rachet a zis:
— Asta-i tot ce am acum. Mâncați! Și apoi la cină vă voi aduce ceva delicios de la palat. — De la palat? — Da, de la palat. O, nu știți?
Sam și prințul Marco s-au făcut că nu știu.
— Hm, ce să știu? — Ei bine, eu lucrez la palat. Sunt servitoarea personală a prințesei Gulizer. Eu îi fac părul zilnic. Și sunt o persoană foarte importantă. — Eu am auzit că e cea mai frumoasă femeie din întreaga lume. — Hm, ei bine, ce noroc pe dumneavoastră să fiți cu cineva atât de importantă. Ascultați, doamnă Rachet, poate ne spuneți și dumneavoastră o favoare? — Desigur, spune-mi!
Sam a scos din buzunar un pandantiv din diamant și i l-a dat.
— Poftim, dă-i prințesei Gulizer pandantivul acesta și spune-i că eu, prințul din Palasia, prințul Marco, îi cer mâna.
Atunci, prințul Marco a rămas fără cuvinte, iar bătrâna Rachet a râs.
— Tu, prinț?
Sam a ridicat din sprâncene și a scos din desaga prințului Marco coroana acestuia. Văzând coroana, lui Rachet i-a căzut fața. Dintr-o dată, s-a plecat și a luat-o la fugă.
— Ce pui la cale? — O să vezi. — Și unde pleci? — Să cumpăr un cadou pentru prințesă. Nu mă aștepta, voi veni târziu.
Demascarea Vrăjitoarei
Când bătrâna Rachet s-a dus la palat, i-a arătat prințesei pandantivul de diamant și i-a povestit tot. Aceasta a zâmbit vicleșnește.
— Du-te repede și spune-i că-l invit eu mâine seară la cină.
Bătrâna Rachet a dat din cap și a plecat. A doua zi, la invitația prințesei, Sam și prințul Marco s-au dus la palat. Sam era îmbrăcat ca un prinț, iar prințul Marco era îmbrăcat ca un om din popor, cărând o cutie. Prințesa Gulizer s-a făcut încântată să-l cunoască pe Sam. S-au salutat, iar prințesa l-a prezentat părinților săi, care s-au bucurat să-l cunoască.
În timpul cinei, Sam a întrebat:
— Hei, mă scuzați că întreb, dar nu e ciudat că nu sunt animale în regat, altele în afară de cai? — Ei bine, Gulizer crede că locul animalelor e în junglă. Așa că a trebuit să le dăm afară pe toate din regat. Din fericire, ne-a lăsat să păstrăm caii. — Ce păcat, căci eu i-am luat asta prințesei.
Sam a bătut din palme, iar prințul Marco a venit cu cutia. A deschis-o și din ea a sărit o pisicuță drăguță. Prințesa Gulizer a sărit țipând.
— A!
A început să dea înapoi, dar pisica mergea spre ea și dintr-o dată i-a atins piciorul.
— A!
Dintr-o dată, vrăjitoarea a luat forma ei inițială, iar rochia prințesei Gulizer a căzut pe jos. Toți erau șocați.
— A! — Soldați! Prindeți-o imediat! Nu poate face nimic în prezența pisicilor.
Soldații au prins imediat vrăjitoarea și au adus-o de acolo.
— În toți anii ăștia am crescut o vrăjitoare! O, ce nesăbuiți am fost! — Ei bine, nu fiți dezamăgiți, căci îl avem aici pe adevăratul prinț din Palasia, prințul Marco, care e alesul.
Sam le-a explicat totul regelui și reginei. Aceștia au rămas șocați de ce au auzit.
— Deci zici că există speranță?
Prințul Marco și Sam au dat din cap și imediat li s-a adus un vas mare plin cu apă.
— Ține minte! Doar tu ești acela care o poți vedea în apă. Când atingi reflexia, vei auzi țipătul puternic al vrăjitoarei. Dacă poți rezista, atunci prințesa va putea rupe blestemul și va putea intra în lumea noastră. — Dar nu puteam să fac asta și la pârâu? — Ba da, dar vrăjitoarea ar fi înțeles și ar fi pus la cale un plan înainte să ajungem noi la rege și la regină. — Să știi că ești cea mai deșteaptă persoană pe care o cunosc.
Sam a zâmbit.
— Acum, salvează-ți prințesa!
Reîntâlnirea și Finalul Fericit
Imediat ce prințul Marco s-a aplecat peste vasul cu apă, a văzut reflexia prințesei Gulizer. Și-a pus palma pe suprafața apei și a început să audă un țipăt puternic.
— A!
Prințul Marco și-a închis ochii strâns și a rezistat. După ceva timp, țipătul puternic s-a oprit și cu steluțe strălucitoare, prințesa Gulizer a ieșit din apă.
Văzând-o, regele și regina s-au dus repede și au îmbrățișat-o.
— Mamă! Tată! — O, copila mea! — O, slavă Domnului că ești bine! — M, din fericire bine că ați fost voi.
Regele și regina i-au explicat totul lui Gulizer. Aceasta s-a uitat la prințul Marco și a zâmbit.
— Tu m-ai salvat! Îți mulțumesc mult! — Nu-i nevoie. — Te rog! — Da.
Și prin urmare, prințesa Gulizer și prințul Marco au devenit foarte buni prieteni. Sub conducerea lor, cele două regate au început să facă mai mult comerț și au devenit vecini buni. Însă s-au căsătorit? Ei bine, nu știm. Dar știm că Sam a fost numit sfătuitor regal al regelui Marco și sub conducerea lor, Palasia a devenit cel mai prosper regat de pe continent.
Această poveste ne învață că inteligența și curajul pot învinge răul, iar prietenia adevărată poate schimba destine.
