Unicornul magic 2
Cornel, unicornul magic
Vă amintiți de Cornel, nu? Cornel, unicornul magic.
— Doamnă Voiceover, cu tot respectul, încerc să fiu trist aici.
Trist? Dar de ce? Tu ești un tip vesel, Cornel. Ce s-a întâmplat?
— Oh, îți amintești de Pedro, nu? Prietenul meu, amicul meu, partenerul meu.
Ei bine, la câteva luni după ce i-am eliberat frații de la vrăjitoare și i-am reunit familia, a întâlnit o fată.
— O fată? — Am vorbit ebraică, doamnă Voiceover, de o fată. Numele ei este Julie și Pedro s-a îndrăgostit de ea până peste cap.
M-am bucurat pentru ei, dar...
Ultimatumul lui Julie
— Pedro, îi dai acestui unicorn prost atâta de multă importanță și timp. Este timpul să iei o decizie. Unicornul sau eu. Alegi unul și celălalt pleacă din viața ta pentru totdeauna.
Și știi ce a făcut?
— A ales-o pe Julie? — Ai dreptate. Deci, da, iată-mă în acest loc necunoscut, rătăcind aiurea.
Deoarece prietenul meu, cel mai bun prieten al meu, a ales dragostea.
O nouă dragoste
— Oh, cine este? — Cornel a fost brusc fascinat de... — Haide acum. Spune-mi doar cine este.
Ea este prințesa Unica, din regatul Uniland.
— Prințesa Unica. Îmi place sunetul ăsta. — Cornel, așteaptă! Ah!
Acolo. Aș spune Dumnezeu să te binecuvânteze. Dar se pare că a făcut-o deja.
— Scuză-mă, chiar știi cine sunt? — Ești un înger care a coborât din rai pentru a lumina această lume. — Sigur, știi să te joci cu cuvintele. Nimeni nu mi-a mai vorbit așa, domnule. — Cornel? Hmm, mă refer Colonel. M-ă, îmi pare rău, Cornel. Numele meu este Cornel. — Mă bucur să te cunosc, Cornel. Ne mai vedem, sper.
— Hei, așteaptă! Oh, uh!
În acel moment, Cornel știu...
— Te rog. Ele știu că sunt îndrăgostit. — Ă, încerc doar să-mi fac treaba. — Oh! — Cornel, așteaptă! Ah!
Cornel era îndrăgostit și nimic nu-l putea opri să plece după prințesa Unica.
Provocarea Regelui
— Majestatea voastră, cineva foarte ciudat este aici pentru a vorbi cu tine. — Deci? — Deci, mă gândeam dacă ai vrea să-l întâmpini? — De ce ai crede asta? — Hmm, eu nu știu. — Ce știi atunci? — Eu n-am idee, domnule rege. — Deci, ești de acord că habar n-ai ce-i cu viața ta? — Ha, ha, dar, ah!
Hmm. Nu am nevoie de unicorni idioți în armata mea. Ești concediat.
— Dar! — Adult și apoi poți pleca. — Ah, ah, omule!
Înălțimea voastră, numele meu este Cornel și...
— Am întrebat? — Ă, nu. — Atunci, de ce nu mi-ai spus numele tău? — Pentru că oamenii așa obișnuiesc. — Ești om? — Nu, dar... — Dar ce? — Nimic. Scuzați-mă. — Pentru ce? — Că am presupus că vrei să-mi știi numele. — Deci, ești de acord că presupui prea mult? — Ă, bănuiesc.
Hmm. Corn soldați, arestați-l!
— Ce? De ce? — Pentru comiterea infracțiunii de a face presupuneri.
— Stai! Că am venit aici să cer copita fiicei tale în căsătorie. — Stai ce? Corn soldați! Stop! — Ce tocmai ai spus? — Că am venit aici să cer copita fiicei tale în căsătorie. — Ă, ai văzut-o pe fiica mea? — Da. Este un înger. — Ai auzit de ea? — Aș fi încântat. — Ah. Deci nu. Întoarce-te. Îți pierzi timpul.
— Așteaptă! Ce vrei să spui? O iubesc sincer, omule! — Om? — Adică rege, scuze!
Fiica mea este blestemată. Oricine se însoară cu ea va muri pe loc. Deci, întoarce-te.
— Așteaptă! Blestemată? Zi-mi mai multe, te rog!
Blestemul Grifonului
Astfel, regele i-a spus lui Cornel totul despre blestemul grifonului.
— Deci, dacă înțeleg clar, un grifon a blestemat-o pe Unica, gândindu-se că ea i-a furat oul? — Da. — Și singura cale de a o elibera de blestem este recuperarea ei de la Anaconda verde a junglei albastre? — Corect. Nicio magie nu reușește la jungla albastră.
Nu-mi pasă. Voi merge acolo și voi recupera oul. Adios!
— Adios?
Lanțul de favoruri
Și așa, ca un romantic disperat, Cornel a pornit spre jungla albastră și când în sfârșit a ajuns...
— Ah, văd un delicios ospăț. — Ă, te rog, nu mă mânca. Sunt aici doar pentru oul
